Am devenit un fel de prieteni Casetele originale din David Foster Wallace s 96 Book Tour On the
O listă a site-urilor noastre
Pe mass-media
Ascultați gratuit
Pe mass-media
Ascultați gratuit
„Am devenit un fel de prieteni”: casetele originale din turneul de carte al lui David Foster Wallace din 96
BROOKE: Săptămâna aceasta, filmul „Sfârșitul turului” a apărut într-o versiune largă. Urmează scriitorul Rolling Stone, David Lipsky, în timp ce călătorește cu David Foster Wallace în ultima etapă a turneului de carte din 1996 pentru capodopera sa, "Infinite Jest". Peste multe ore în zbor și mașini pline de fum în jurul Midwestului înghețat, Lispky și-a înregistrat conversațiile pe scară largă. Ei discută despre totul, de la rolul ficțiunii în societatea modernă până la seducțiile unei celebrități bruște până la bine, Baywatch.
DAVID FOSTER WALLACE: Nu cred că scriitorii sunt mai deștepți decât ceilalți oameni, cred că sunt poate mai convingători în prostia sau confuzia lor.
BROOKE: Dar când Lipsky s-a întors, Rolling Stone l-a redirecționat rapid către o poveste de rupere, așa că benzile sale au adunat praful timp de 12 ani. Până când David Foster Wallace s-a sinucis în 2008. Rolling Stone a apăsat apoi pe piesă, pe care Lipsky a scris-o și a câștigat un premiu al revistei naționale, apoi a urmat cu o carte intitulată „Deși, desigur, ajungi să devii singur”, compusă în mare parte a transcrierilor benzii. „Sfârșitul turului” se bazează pe acea carte. Jason Segel joacă rolul lui Wallace și Jesse Eisenberg, Lipsky.
SEGEL ca WALLACE: Ești ca un tip nervos, nu?
EISENBERG ca LIPSKY: Nu, nu, nu, sunt bine, ce mai faci?
SEGEL ca WALLACE: „Pentru că sunt îngrozit.
EISENBERG ca LIPSKY: Ești tu?
SEGEL ca WALLACE: Da, deci nu ești singur în asta. Vom face acest lucru împreună.
EISENBERG ca LIPSKY: Cred că va fi foarte distractiv.
BROOKE: David Lipsky, bun venit la On the Media.
LIPSKY: Este minunat să fii aici, Brooke, mulțumesc.
BROOKE: Deci, să ne întoarcem la 1996. Mii de pagini ale lui Wallace, „Infinite Jest”, tocmai l-au transformat într-o stea de literatură instantanee, Walter Kirn, din New York Magazine, spune că a blocat Premiile Naționale ale Cărții. Acum, Rolling Stone nu mai făcuse un profil de autor de 10 ani, filmul vă arată să vă împingeți pentru sarcină.
LIPSKY: Dar în viața reală, Jann Wenner a văzut o recenzie în New York Times și a văzut că David Wallace avea o bandană și părul lung și a spus: Ah, el este unul dintre noi și Lipsky.
BROOKE: (râde) Sosiți și una dintre temele majore ale discuțiilor împreună este încrederea. Pare dureros de îngrijorat de modul în care întâlnește și cum îl vei descrie în cele din urmă. Și avem un clip din film.
SEGEL ca WALLACE: Îmi pare rău, omule.
EISENBERG ca LIPSKY: Ce se întâmplă?
SEGEL ca WALLACE: Doar că te vei întoarce la New York și îți place, stai la biroul tău și formează acest lucru oricum vrei și că, adică, pentru mine este extrem de deranjant.
EISENBERG ca LIPSKY: (râde) De ce este deranjant?
SEGEL ca WALLACE: „Pentru că aș vrea să modelez impresia pe care o întâlnesc. Nici nu știu dacă încă îmi place de tine. Atât de nervos dacă îți place de mine.
LIPSKY: Când îl aud în urechi, care este modul în care am ascultat casetele, sună întotdeauna ca el. Care --
BROOKE: Jason Segel.
LIPSKY: Da. Când am întâlnit acea propoziție în transcriere, după moartea sa, când a spus că vrea să controleze modul în care se întâlnește, așa am decis să fac cartea și este cam felul în care au decis să faceți și filmul, care este: lăsați-l să-și spună propria poveste.
BROOKE: Și totuși, într-o carte, trebuie să o citiți. Wallace spune că un citat este diferit atunci când este transmutat pe pagină.
DAVID FOSTER WALLACE: lucrurile spuse cu voce tare pe pagină nu par rostite cu voce tare, ci doar arată nebunesc.
BROOKE: Lucrurile spuse cu voce tare pe pagină nu pare rostite cu voce tare, ci doar arată nebunesc.
LIPSKY: Este unul dintre singurii scriitori cu care am vorbit vreodată și care, când vorbește, vorbește în proză.
LIPSKY: A greșit. Adică, este extrem de deștept, dar a greșit în acest sens.
LIPSKY: A fost un lucru grozav. În loc să trebuiască să spun, iată ce credeam că se gândește în timpul liceului, doar ca să-l spună povestea lui.
BROOKE: Mă întreb, acum că te uiți adaptat și descris în film, cum te simți asta? Jason Segel și Jesse Eisenberg, tensionați, precauți, înfățișându-vă pe tine și pe Wallace într-un ring, dansând unul în jurul celuilalt, nu încercând neapărat să pună pumni, ci încercând să le evite.
LIPSKY: Jesse și Jason din film, sunt amândoi tineri și încearcă să decidă despre ce vor să fie viața lor. Și au perspective diferite despre asta. Cred că aveți doi oameni care sunt scriitori și încearcă să-și dea seama cine este cealaltă persoană. Așadar, există o mulțime de ___ idei pe care le veți arunca pentru a vedea la care va răspunde cealaltă persoană. Deci, ceea ce vedeți acolo este reporter tenis.
BROOKE: (râde) Există o altă neliniște a sa care umple transcrierile: cum succesul său brusc îi amenință echilibrul fragil.
DAVID FOSTER WALLACE: Nu aș fi atât de atent în privința acestui gen de lucruri dacă aș fi foarte încrezător că aș putea să le descurc bine. Și sunt conștient că acest lucru face o copie foarte bună și aceasta va fi o parte îngrijită a articolului, dar este, de asemenea, într-adevăr. știi. Simt că am devenit cam prieteni și. ințelege asta. Adică lucrurile astea. este grozav, dar este și înfricoșător în același timp. Pentru că am ceea ce sper că sunt 40 de ani de muncă în față.
BROOKE: Destul de sfâșietor, ultima linie. Dar, când Wallace spune, ne-am cam făcut prieteni, credeați că a fost o manipulare?
LIPSKY: Nu, vreau să spun, când ai vorbit despre „Die Hard” cu cineva și continuările sale, cred că devii prieteni. Și, de asemenea, cred că, dacă conduceți cu cineva, este doar ceva care se întâmplă după mila 41. Până la mila 40, puteți fi străini sau puteți fi considerați sau colegi de șezut, dar la mila 41 deveniți prieteni.
BROOKE: (râde) Dar există acea scenă din film în care Lipsky - personajul tău - intră în baia lui Wallace, face notițe despre ceea ce se află în cabinetul de medicamente, iar mai târziu editorul tău Rolling Stone te roagă să-l presezi pe zvonul său de dependență de heroină și tu spune - bine, iată un clip.
EISENBERG ca LIPSKY: Ei bine, ce, ce ar trebui să spun? Este, este adevărat că ești dependent de heroină?
REDACȚIE: Da. Asta e povestea ta.
EISENBERG ca LIPSKY: (râde) Bine, asta e, e greu.
REDACȚIE: De ce? Pentru că îți place de el?
EISENBERG ca LIPSKY: Ei bine, (râde) da. da.
REDACȚIE: David, trebuie să-l presezi.
EDITOR: Fii un prick dacă trebuie. Nu ești cel mai bun prieten al lui.
EISENBERG ca LIPSKY: Știu.
REDACȚIE: Ești reporter.
EISENBERG ca LIPSKY: Bine.
BROOKE: Cum ai infiletat acel ac?
BROOKE: La un moment dat, el primește teste incredibile. Aproape înfricoșător. Este un tip mare.
LIPSKY: (râde) Este un tip mare. Hm, în carte scriu că arată ca cineva care te-ar putea invita să joci hackysack și, dacă nu, ar putea lua în considerare (râde) s-ar putea gândi să te convingă.
LIPSKY: Dar, uh, pentru ca el să atragă atenția Rolling Stone, o parte din afacere a primit aceste întrebări care ar putea fi neplăcute și pentru mine am avut șansa de a călători cu el timp de cinci zile. Afacerile din partea mea puneau întrebări care nu erau distractive de pus.