Familia Spilka
Spilka, Shelly. Salvarea Haya: Mărturisiri ale unui emigrant israelian din opt generații. Albany: Universitatea de Stat din New York Press, 2001.
Revizuit de Melissa Faulkner, Universitatea Cedarville, Ohio.
În acest memoriu emoțional emoționant, autorul Shelly Spilka, a sabra a opta generație, oferă cititorilor o perspectivă importantă asupra luptei umane pentru a construi o identitate care să echilibreze religia, cultura și genul cu dorința umană și experiența personală. În calitate de academic, Spilka este echipat cu conștiința critică și conștiința de sine necesare pentru a analiza o astfel de luptă. Ca bilingv care s-a mutat între Israel și America, ea are autoritatea necesară pentru a vorbi despre dificultățile inerente în reconcilierea unei identități conflictuale și divizate.
Capitolul unu stabilește realitatea identității împărțite pe măsură ce cititorii sunt prezentați lui Haya, sinele copilăriei lui Spilka care a fost lăsat pentru o perioadă nesigură de timp la un orfelinat israelian. Dacă motivul acestei separări de părinți la o vârstă fragedă este din cauza dorinței tatălui ei de formare religioasă sau din cauza nevoii mamei sale de angajare rămâne oarecum neclară (deși, așa cum s-a spus în capitolul final, este probabil prima). Dar ceea ce este clar este că această experiență timpurie a lăsat-o pe Spilka cu un sentiment de lipsă de apartenență și lipsă de adăpost care a urmat-o până în viața adultă și cu siguranță a contribuit la deciziile sale ulterioare de a studia o nouă limbă și de a căuta o nouă casă în străinătate. Capitolul unu introduce cititorilor și un personaj important din povestea lui Spilka, tatăl ei vitreg, Reuven, care servește drept „salvatorul” inițial al lui Haya, când el, conform poveștii Spilka, a insistat să fie adusă acasă de la orfelinat să locuiască cu el însuși și mama ei. Deși și această relație este uneori conflictuală, el rămâne o piatră de temelie în viața lui Spilka.
În cel de-al doilea capitol, Spilka face prima ei încercare de a șterge Haya „dezordonat, neajutorat, mut”, schimbându-și numele dat în Shelly; o femeie pe care o decide va fi „articulată, puternică, independentă” (45). Schimbarea de la un nume ebraic la unul englez prefigurează mai multe schimbări de viață, pe măsură ce Spilka face prima ei mutare trans-continentală din Israel în Anglia pentru a se cufunda în studiul absolvent al unei noi limbi. Deși, cu absența tatălui său de naștere ultraconservator, practica religioasă a lui Spilka nu fusese o prioritate majoră în viața ei, ea se îndepărtează și mai mult de ea în noua ei casă și cultură în timp ce renunță la dieta ei kosher și sărbătorește Crăciunul. Poziția unei femei se mută în prim-plan în timp ce Spilka relatează o serie de întâlniri sexuale care ar necesita ulterior ajutorul unui terapeut pentru a înțelege. Acest capitol stabilește seria de diviziuni - Haya/Shelly, ebraică/engleză, sionistă/non-sionistă, femeie/obiect - pe care restul cărții încearcă să le împace.
Până la sfârșitul celui de-al treilea capitol, Spilka începe să-și dea seama de nevoia ei de a câștiga putere asupra ciocnirii forțelor care îi confundă identitatea atunci când moartea primului ei „salvator”, tatăl ei vitreg Reuven, o lasă fără singura sursă de statornicie pe care a avut-o vreodată. cunoscut.