Citește online Dancing on Thin Ice de Arkady Polishchuk Books
Activitate legată de carte
Descriere
În acest memoriu, plin de umor evreu și ironie sardonică rusă, jurnalistul rus exilat și avocatul drepturilor omului Arkady Polishchuk (n. 1930) povestește colorat evoluția sa ca dizident și munca sa în favoarea creștinilor persecutați în Rusia sovietică din anii 1970.
Povestit în primul rând prin dialog, această poveste palpitantă pune cititorul în mijlocul unei perioade critice din istorie, când mii de oameni cărora li s-a refuzat emigrarea au atras atenția internațională în timp ce sufereau abuzuri ale drepturilor omului, au organizat procese spectaculoase, muncă forțată și supraveghere constantă.
Din 1950-1973, Polishchuk a lucrat ca jurnalist pentru presa rusă de stat și la Asia și Africa astăzi, unde toți corespondenții străini erau agenți KGB care își foloseau serviciile de acoperire pentru a se amesteca în afaceri internaționale. Înțelegerea strânsă a propagandei rusești, utilizarea „kompromat” împotriva dușmanilor și cunoștințele sale despre „pripiski” (definite ca „distorsiuni pozitive ale rezultatelor obținute și rapoarte false”) fac ca acest memoriu să fie deosebit de deschis pentru cititorii americani în climatul politic actual.
Pe parcursul narațiunii, suntem alături de Polishchuk, în timp ce el acoperă un proces antisemit, scrie samizdat (auto-publicații politice subterane), este arestat, urmărit și supravegheat, colaborează cu refuzeni și contrabandă mărturii oculare în vest. Absurdul experiențelor sale se reflectă în umorul său, care contrazice anxietățile vieții pe care a trăit-o.
Activitate legată de carte
Informații despre carte
Descriere
În acest memoriu, plin de umor evreiesc și ironie sardonică rusă, jurnalistul rus exilat și avocatul drepturilor omului Arkady Polishchuk (n. 1930) povestește colorat evoluția sa ca dizident și munca sa în favoarea creștinilor persecutați în anii 1970 ai Rusiei sovietice.
Spus în primul rând prin dialog, această poveste palpitantă pune cititorul în mijlocul unei perioade critice din istorie, când mii de oameni cărora li s-a refuzat emigrația au atras atenția internațională în timp ce sufereau abuzuri ale drepturilor omului, au organizat procese spectaculoase, muncă forțată și supraveghere constantă.
Din 1950-1973, Polishchuk a lucrat ca jurnalist pentru presa rusă de stat și la Asia și Africa astăzi, unde toți corespondenții străini erau agenți KGB care își foloseau serviciile de acoperire pentru a se amesteca în afaceri internaționale. Înțelegerea strânsă a propagandei rusești, utilizarea „kompromat” împotriva dușmanilor și cunoștințele sale despre „pripiski” (definite ca „distorsiuni pozitive ale rezultatelor obținute și rapoarte false”) fac ca acest memoriu să fie deosebit de deschis pentru cititorii americani în climatul politic actual.
Pe parcursul narațiunii, suntem alături de Polishchuk, în timp ce el acoperă un proces antisemit, scrie samizdat (auto-publicații politice subterane), este arestat, urmărit și supravegheat, colaborează cu refuzeni și contrabandă mărturii oculare în vest. Absurdul experiențelor sale se reflectă în umorul său, care contrazice anxietățile vieții pe care a trăit-o.
Despre autor
Autori relevanți
Asociat cu Dancing on Thin Ice
Categorii relevante
Extras din carte
Dansând pe gheață subțire - Arkady Polishchuk
Cliff Edge de unde a început totul
DESCENTUL MEU BUMPY în acea închisoare a început cu aproape douăzeci de ani înainte să fiu închis acolo.
În toamna anului 1958, după evadarea mea din orașul Kostroma din nord, unde locuiam din 1956, l-am sunat pe Markevich, șeful departamentului revistei Femeia care lucrează, Rabotnitsa. Eseul pe care tocmai îl terminasem pentru el despre femeile din pădure era deja în bucătărie și recent vorbise despre perspectivele unei cooperări pe termen lung. Markevich a oftat: Deci, te-ai întors la Moscova. Oftă din nou. Ce s-a întâmplat în Kostroma?
Primului secretar al comitetului regional de partid nu i-a plăcut piesa mea.
„Acest lucru a fost clar din răspunsul Gazetei literare la criticile pentru publicarea satirei tale”, a spus Markevich.
Oh, așa că știi, am spus, surprins.
Ei bine, asta e deoparte, a spus el. Trebuie să intri. Redactorul meu șef vrea să vorbească cu tine. Ea nu vă va publica lucrarea.
O oră mai târziu, când am intrat în biroul său, Markevich a întrebat: Este adevărat - ne-ați trimis o piesă deja publicată în ziarul dvs. Kostroma?
M-am sufocat de durere, editorul meu știa că vă trimit lucrarea în cea mai mare parte despre aceeași întreprindere de lemn. Ea a numit-o „o mare publicitate pentru regiunea noastră.” Vocea mea se clătina. Nu am înșelat. Povestea ta este de trei ori mai lungă.
Cred că ai probleme. Spune-i Vavilinei ce s-a întâmplat cu adevărat.
Întreaga țară o cunoștea pe Valentina Vavilina. În calitate de opozant desemnat al militanților occidentali, ea a fost un membru mereu prezent al delegațiilor sovietice de pace, al Comitetului femeilor sovietice, al Comitetului pentru apărarea păcii și membru al parlamentului sovietic - un soviet suprem . În plus, era fotogenică.
Știe ea despre satira mea?
Imediat după acest lampon, m-au retrogradat, am spus, încercând să explic. Dar primul secretar a vrut să mă țină acolo până la sfârșitul perioadei de încercare de un an pentru candidatura mea de partid. Apoi, ei ar putea să-mi expună eșecul politic și lipsa de scrupule morală și să nu mă accepte în rândurile lor.
Da, și nicio publicație sub soare nu te-ar accepta nici măcar ca portar.
Dacă cineva mi-ar fi spus că este o aluzie întâmplătoare la viitorul meu îndepărtat, nu i-aș fi crezut.
Vavilina, deputat sovietic suprem, nu mi-a dat șansa de a vorbi, deși a fost la fel de simpatică pentru mine pe cât mi-au permis circumstanțele necunoscute mie.