21 CFR; Alimente; etichetarea condimentelor, aromelor, coloranților și conservanților chimici
(1) Termenul de aromă artificială sau aromă artificială înseamnă orice substanță, a cărei funcție este de a conferi aromă, care nu este derivată dintr-un condiment, fruct sau suc de fructe, suc de legume sau legume, drojdie comestibilă, plantă, scoarță, mugur, rădăcină, frunze sau material vegetal similar, carne, pește, păsări de curte, ouă, produse lactate sau produse de fermentare ale acestora. Aroma artificială include substanțele enumerate în §§ 172.515 (b) și 182.60 din acest capitol, cu excepția cazului în care acestea sunt derivate din surse naturale.
(2) Prin termenul condiment se înțelege orice substanță vegetală aromatică sub formă întreagă, ruptă sau măcinată, cu excepția acelor substanțe care au fost considerate în mod tradițional ca alimente, cum ar fi ceapa, usturoiul și țelina; a căror funcție semnificativă în alimente este mai degrabă condimentarea decât nutrițională; acest lucru este adevărat pentru nume; și din care nu a fost îndepărtată nicio porțiune din ulei volatil sau alt principiu aromatizant. Condimentele includ condimentele enumerate în § 182.10 și partea 184 din acest capitol, cum ar fi următoarele:
(3) Termenul aromă naturală sau aromă naturală înseamnă uleiul esențial, oleorezina, esența sau extractivul, hidrolizat de proteine, distilat sau orice produs de prăjire, încălzire sau enzimoliză, care conține constituenții aromatizanți derivați dintr-un condiment, fruct sau suc de fructe., suc de legume sau legume, drojdie comestibilă, plantă, scoarță, mugur, rădăcină, frunze sau material vegetal similar, carne, fructe de mare, carne de pasăre, ouă, produse lactate sau produse de fermentare ale acestora, a căror funcție semnificativă în alimente este mai degrabă aromatizarea decât nutrițională. Aromele naturale includ esența naturală sau extractivele obținute din plantele enumerate în §§ 182.10, 182.20, 182.40 și 182.50 și partea 184 din acest capitol, precum și substanțele enumerate în § 172.510 din acest capitol.
(4) Termenul de culoare artificială sau colorare artificială înseamnă orice „aditiv de culoare”, astfel cum este definit în § 70.3 (f) din acest capitol.
(5) Prin termenul de conservant chimic se înțelege orice substanță chimică care, atunci când este adăugată la alimente, tinde să prevină sau să întârzie deteriorarea acestora, dar nu include sare obișnuită, zaharuri, oțeturi, mirodenii sau uleiuri extrase din condimente, substanțe adăugate alimentelor direct expunerea acestora la fumul de lemn sau substanțe chimice aplicate pentru proprietățile lor insecticide sau erbicide.
(b) Un produs alimentar care este supus cerințelor secțiunii 403 litera (k) din lege trebuie să poarte etichetă, chiar dacă aceste alimente nu sunt sub formă de pachet.
(c) O declarație de aromă artificială, colorant artificial sau conservant chimic trebuie plasată pe produsele alimentare sau pe recipientul sau învelișul acestuia, sau pe oricare dintre acestea sau pe toate trei, după cum poate fi necesar pentru a face ca această declarație să fie citită. de către persoana obișnuită în condițiile obișnuite de cumpărare și utilizare a acestor alimente. Culoarea artificială specifică utilizată într-un produs alimentar trebuie identificată pe etichetă atunci când se impune acest lucru prin regulamentul din partea 74 a acestui capitol pentru a asigura condiții de utilizare sigure pentru aditivul pentru culoare.
(d) Un produs alimentar este scutit de respectarea cerințelor secțiunii 403 litera (k) din act dacă acesta nu este sub formă de pachet și unitățile acestuia sunt atât de mici încât o declarație de aromă artificială, colorant artificial sau conservant chimic, după caz, nu pot fi plasate pe astfel de unități cu o asemenea vizibilitate încât să poată fi citite de către persoana obișnuită în condițiile obișnuite de cumpărare și utilizare.
(e) Un produs alimentar este scutit în timp ce este păstrat pentru vânzare de la cerințele secțiunii 403 litera (k) din act (care necesită menționarea etichetei cu privire la orice aromă artificială, colorant artificial sau conservanți chimici) dacă respectivul aliment a fost primit în containere vrac la o unitate de vânzare cu amănuntul, este afișat cumpărătorului fie (1) cu eticheta containerului vrac în mod clar, fie (2) un contor, un semn sau alt dispozitiv adecvat care poartă în mod vizibil și vizibil informațiile necesare pentru a fi menționate pe etichetă în conformitate cu secțiunea 403 litera (k).
(f) Un fruct sau o legumă este scutit de respectarea cerințelor secțiunii 403 litera (k) din act cu privire la un conservant chimic aplicat fructelor sau legumelor ca substanță chimică pesticidă înainte de recoltare.
(g) O aromă trebuie etichetată în felul următor atunci când este expediată către un producător sau procesator de alimente (dar nu către un consumator) pentru a fi utilizată la fabricarea unui aliment fabricat, cu excepția cazului în care este o aromă pentru care a fost promulgat un standard de identitate., caz în care se etichetează conform prevederilor standardului:
(1) În cazul în care aroma constă dintr-un singur ingredient, va fi declarată prin denumirea sa comună sau obișnuită.
(2) În cazul în care aroma constă din două sau mai multe ingrediente, eticheta poate declara fiecare ingredient prin denumirea sa obișnuită sau obișnuită sau poate menționa „Toate ingredientele aromate conținute în acest produs sunt aprobate pentru utilizare într-un regulament al Food and Drug Administration . ” Orice ingredient aromat nu este conținut într-unul din aceste reglementări și orice ingredient non aromat trebuie să fie listat separat pe etichetă.
(3) În cazurile în care aroma conține o aromă exclusiv naturală, aroma trebuie etichetată astfel, de exemplu, „aromă de căpșuni”, „aromă de banane” sau „aromă naturală de căpșuni”. În cazurile în care aroma conține atât o aromă naturală, cât și o aromă artificială, aroma trebuie să fie etichetată astfel, de exemplu, „aromă naturală și artificială de căpșuni”. În cazurile în care aroma conține o aromă exclusiv artificială, aroma trebuie să fie etichetată astfel, de exemplu, „aromă artificială de căpșuni”.
(h) Eticheta unui produs alimentar căruia i se adaugă aromă trebuie să declare aroma în mențiunea ingredientelor în felul următor:
(1) Condimentele, aromele naturale și aromele artificiale pot fi declarate ca „condimente”, „aromă naturală” sau „aromă artificială” sau orice combinație a acestora, după caz.
(2) Un aditiv incident dintr-un produs alimentar, originar dintr-un condiment sau aromă utilizat la fabricarea alimentelor, nu ar trebui să fie declarat în declarația de ingrediente dacă îndeplinește cerințele articolului 101.100 (a) (3).
(3) Substanțele obținute prin tăiere, măcinare, uscare, pulpare sau prelucrare similară a țesuturilor derivate din fructe, legume, carne, pește sau carne de pasăre, de exemplu, ceapă praf sau granulată, pudră de usturoi și praf de țelină, sunt înțelese în mod obișnuit de consumatorii să fie mai degrabă alimente decât aromă și trebuie să fie declarați prin numele lor comun sau obișnuit.
(4) Orice sare (clorură de sodiu) utilizată ca ingredient în alimente va fi declarată prin denumirea sa obișnuită sau obișnuită „sare”.
(5) Orice glutamat monosodic utilizat ca ingredient în alimente va fi declarat prin denumirea sa obișnuită sau obișnuită „glutamat monosodic”.
(6) Orice acid piroligne sau alte arome de fum artificiale utilizate ca ingredient într-un aliment poate fi declarat aromă artificială sau aromă artificială de fum. Nu se poate face nicio declarație, direct sau implicit, că un aliment aromatizat cu acid pirolignos sau altă aromă artificială de fum a fost fumat sau are o aromă adevărată afumată, sau că un sos de condimente sau un produs similar care conține acid pirolignos sau altă aromă artificială de fum și folosit pentru condimentarea sau aromatizarea altor alimente va avea ca rezultat un produs afumat sau unul cu o aromă adevărată afumată.
(7) Deoarece hidrolizații de proteine funcționează în alimente atât ca arome, cât și ca potențatori de aromă, niciun hidrolizat de proteină utilizat în alimente pentru efectele sale asupra aromelor nu poate fi declarat pur și simplu ca „aromă”, „aromă naturală” sau „aromă”. Ingredientul va fi declarat prin denumirea sa comună sau obișnuită specifică, așa cum este prevăzut la § 102.22 din acest capitol.